Orice proiect de cercetare începe cu identificarea unui spaţiu, a unei arii, în care cunoaşterea actuală poate fi considerată a fi insuficientă sau chiar greşită. Altfel spus, orice cercetător, indiferent de domeniul de cercetare, începe prin identificarea unei probleme, sau a mai multor probleme căreia/cărora el încearcă să îi/le ofere răspuns. Problema, în cazul lucrării de faţă, vizează, în principal, două aspecte. Primul are o importanţă la nivelul paradigmei, şi se referă la modul în care Teoria Alegerii Sociale (TAS) tratează, în mod tradiţional, regulile de agregare a informaţiilor introduse de indivizi în procesul alegerii sociale. Cel de-al doilea vizează un anumit rezultat încadrabil în Teoria Alegerii Sociale, şi se referă la modul în care poate fi interpretat acest rezultat, la relevanţa acestuia pentru cunoaşterea noastră în privinţa alegerilor colective.

 

      In primul volum al acestei cărţi am prezentat principalele realizări ale Teoriei Alegerii Sociale. M-am concentrat asupra soluţiilor date paradoxului libertarian Sen, in cadrul informaţional specific TAS, cel arrowian. Am propus, de asemenea, soluţii noi in acest cadru informaţional. Ceea ce nu am făcut in acest prim volum este analiza semnificaţiei cadrului informaţional arrowian şi a condiţionărilor impuse de acesta modelării teoriilor despre alegerea socială. Nu am discutat nici despre măsura in care extinderea acestui cadru informaţional elimină paradoxul lui Sen. Aceste două obiective sunt abordate in volumul al doilea.

 

Autorul