Lucrarea este o analiză dezvoltată în două părţi. Ambele primesc titluri mai mult sau mai puţin metaforice, reflectând blazonul stilului casei.

      Partea întâi pleacă de la reflecţia că valoarea este un concept polisemic: hăţişul de valori contabile găzduieşte trecutul bine conservat şi perpetuat (să zicem, costurile istorice, dublate de aplicarea principiului prudenţei), de asemenea, prezentul şi viitorul (cu o multiplă reprezentare, mai ales prin variantele valorii juste). Evaluarea este un proces, în care politicul îşi taie, mai totdeauna, partea leului. În ştiinţele de gestiune, evaluările conduc spre instrumente şi indicatori manageriali foarte interesanţi. Între diferite valori, modele de valoare, se nasc conflicte. Miza principală este creşterea performanţelor. Miza secundară este destinul Cutiei Pandorei.

      Personaj din mitologia greacă, Pandora este prima femeie a umanităţii. Ca şi Eva din Biblie, ea este responsabilă de apariţia Răului pe Pământ, deoarece deschide (sau lasă să se deschidă, prin soţul ei, Epiteu) vasul în care Zeus închisese mizeriile umanităţii. În Cutia Pandorei, singura care rămâne este Speranţa. Şi, nu-i aşa, Speranţa este ultima care moare în noi. Cam dificil drumul spre performanţă! Dar, totdeauna, ne rămâne un drum.

      Partea a doua pleacă de la o altă reflecţie, conform căreia, astăzi, resursele sunt dominate de investiţiile imateriale. Suntem prizonierii lumii serviciilor, suntem dominaţi de imaterial! În peisajul investiţiilor imateriale sunt găzduite gândurile sintetizate de diverşi autori şi gândurile noastre. Intră în scenă cheltuielile de cercetare şi dezvoltare, goodwill-ul, mărcile, capitalul uman şi capitalul social. Unde este economia şi unde este contabilitatea, în această lume a investiţiilor imateriale? Reapare în reflecţia noastră binomul “recunoaştere-măsurare”, care ne-a dominat o lucrare anterioară. Distincţia imobilizări necorporale - goodwill este şi ea o piatră de încercare.

      Actualitatea recentă a făcut să evolueze, de-a dreptul radical, problematica deprecierii investiţiilor imateriale, iar, în cadrul ei, mai ales deprecierea goodwill-ului. Mărturii ne stau ultimele reflecţii ale IASB, reflecţii care poziţionează perspectivele organismului internaţional, comparativ cu reglementarea şi practicile americane (FAS 142).

      După cum se poate observa, duelul referenţialelor internaţional recunoscute (american şi internaţional) reprezintă una dintre liniile dominante ale lucrării noastre.

Prof. univ. dr. Niculae Feleagă