După prezentarea tendinţelor privind sistemul institu­ţional al economiei româneşti, ca fundament al consolidării economiei funcţionale, ne oprim în lucrare asupra procesului de catching-up în care suntem cu toţii angrenaţi. Mai apoi, politicile de ajustare structurală îşi dovedesc necesitatea în vederea creşterii eficienţei în sectorul real al economiei. Sunt prezentate o serie de modele teoretice şi practice ale inte­grării în U.E. din punct de vedere al politicilor indus­triale, agricole şi de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Se evidenţiază efectele pe care le va avea compatibi­l­izarea meca­nis­melor de intervenţie în domeniul agricol, cu cele ale U.E.

      Considerăm necesară existenţa unei complementarităţi în cadrul mix-ului de politici economice. Vorbim în ultimul capitol despre relaţia dintre politicile monetare, fiscale şi valutare, precum şi despre efectele lor asupra economiei româneşti, din perspectiva integrării europene.

Autorii