Ideea abordării acestui subiect complex, interdisciplinar, de mare actualitate şi cu aplicabilitate practică incontestabilă, este o consecinţă firească a unei activităţi de cercetare de aproximativ trei decenii, susţinută în cadrul Institutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie din Bucureşti, materializată până în prezent numai prin articole ştiinţifice publicate în diverse reviste de specialitate, din ţară şi străinătate.

      Lucrarea, scrisă de un geograf, se adresează în primul rând geografilor, meteorologilor, climatologilor, dar şi agronomilor, biologilor, fitotehnicienilor şi tuturor specialiştilor care lucrează în domenii apropiate de agricultură.

      Datele meteorologice, fenologice şi de producţie, prelucrate şi interpretate pe anumite perioade, corespund unor etape diferite de cercetare, în funcţie de problematica abordată la momentul respectiv.

      Pentru o înţelegere cât mai corectă a fenomenelor de risc meteorologic în agricultură, în general, şi asupra grâului de toamnă, în special, în partea I a lucrării am considerat că este absolut necesară prezentarea gradului de favorabilitate a potenţialului agroclimatic pe care teritoriul României îl oferă acestei culturi, în funcţie de cerinţele bioclimatice specifice fiecărei faze de creştere şi dezvoltare.

      În partea a II-a sunt analizate în detaliu riscurile meteorologice care afectează grâul de toamnă, insistându-se asupra celor termice şi hidrice, deoarece temperatura şi apa, în condiţiile climatice ale României,  sunt considerate principalii factori limitativi ai culturii. O atenţie deosebită s-a acordat evidenţierii rolului fiecărui factor de risc în diminuarea recoltei, în delimitarea celor mai afectate zone şi a fazelor fenologice în care grâul de toamnă este foarte vulnerabil la aceste riscuri. S-a încercat o clasificare a riscurilor, după diverse criterii şi o regionare a acestora, având la bază frecvenţa, intensitatea, durata, probabilitatea de producere şi impactul asupra culturii.

 

Autoarea