Problematica modernizării sau îmbunătăţirii conceptu­lui de întreprinderi mici şi mijlocii se conturează în mod asemănător în mai toate ţările, numai că diferă intensitatea discuţiilor, uneori acuitatea soluţiilor şi bineînţeles, dimensiunile indicatorilor statistici. România nu face excepţie de la această situaţie. S-au tot schimbat reglementările referitoare la IMM şi nu s-a găsit încă o variantă satisfăcătoare pentru o durată mai lungă. Ţara noastră va trebui să preia în curând modelul european şi perfecţionarea definirii IMM se va realiza în acest context, după toate probabilităţile, cu păstrarea sau introducerea unor particularităţi specifice în limitele permise de Recoman­dările Comisiei Europene.

      Perfecţionarea definirii este deosebit de importantă şi pentru celelalte firme mari şi foarte mari sau mai pe scurt, pentru firmele mari din economia unei ţări. Mai întâi pentru că şi acestea participă la piaţa naţională şi orice intervenţie a guvernului în favoarea IMM poate vicia funcţionarea pieţei în defavoarea lor, apoi pentru că, în anumite domenii, această categorie de firme deţine importante cote de piaţă prin care ar putea influenţa sensibil mersul economiei, ele desfăşoară ample relaţii economice internaţionale, îşi dezvoltă reţele de filiale în alte ţări şi nu pot fi abordate în politicile statului decât în respectul legilor proprii economiei capitaliste în care agenţii economici, oricine ar fi aceştia, trebuie să fie trataţi în mod egal pentru a nu induce efecte opuse celor urmărite.