Cercetarea şi mai apoi elaborarea unei lucrări pe tema gestiunii fiscale au constituit un proiect pe care îl port de multă vreme în minte, dar care nu s-a materializat decât acum, în contextul profesional didactic al ultimilor ani.

      De ce gestiune fiscală? Motivaţiile sunt multiple, pornind de la faptul că am dobândit o oarecare cunoaştere a domeniului ca urmare a activităţii profesionale pe care am desfăşurat-o în domeniul finanţelor publice; apoi, ca urmare a activităţii didactice din ultima vreme, am simţit nevoia, dar şi datoria de a aprofunda acest domeniu de practică şi cercetare.

      Pe de altă parte, din cercetările pe care le-am întreprins asupra problemelor fiscalităţii, am constatat că toate studiile realizate până în prezent tratează, în mod static, autarhic, aceste aspecte fie din perspectiva fiscului, prin cărţile şi metodologiile privind finanţele publice, fiscalitatea şi contabilitatea publică, adică a procesului bugetar, fie din perspectiva contribuabilului, prin lucrările de finanţele întreprinderii şi contabilitate financiară a entităţilor.

      Scopul declarat al lucrării de faţă este, prin urmare, acela de a contribui la îmbunătăţirea funcţionalităţii sistemului fiscal, a eficienţei în asieta şi colectarea impozitelor ca urmare a perfecţionării fluxurilor informaţional-fiscale, realizată prin analizarea şi propunerea apoi a acelor tehnici, mecanisme şi procedee fiscale care să asigure finalitatea în bune condiţiuni a actului fiscal şi implicit a funcţiei fiscale a statului.

      În aceeaşi ordine de idei, considerăm că legiuitorului i se poate reproşa faptul că nu este suficient de preocupat de legătura cu mediul de afaceri, în timp ce contribuabilului i se reproşează faptul că nu cunoaşte toate informaţiile ce ar asigura o bună comunicare cu administraţia fiscală din cauza proastei legături cu aceasta sau din ignorarea lor. Cu alte cuvinte, fiecare din cei doi actori (contribuabil – administraţia de stat) ai procesului fiscal tratează secvenţial problemele gestiunii lor fiscale, în cea mai mare măsură din interior, omiţând frecvent fluxurile exterioare care sunt specifice relaţiei contribuabil-administraţie financiară.

      O asemenea manieră de abordare teoretico-metodologică a problematicii informaţiei fiscale am apreciat, în urma analizei efectuate, că este de natură a prezenta tangenţial activităţile specifice sistemului fiscal şi nu în dinamica şi conexiunea lor, pe fluxuri riguros delimitate şi gestionate în interiorul fiecărui participant la procesul fiscal şi între participanţii la acesta.

      Prin urmare, prin lucrarea de faţă am încercat analiza problematicii gestiunii fiscale dintr-o perspectivă dinamică, ca parte a unui proces pe care l-am numit proces fiscal, în care scop a fost delimitat şi structurat perimetrul de derulare a activităţilor din sfera gestiunii fiscale, au fost nominalizaţi participanţii la aceste activităţi şi s-au proiectat fluxurile informaţional-fiscale prin care se realizează acestea.

 

Autoarea