Partea întâi a lucrării este predominant teoretică. Autorul face un inventar complet al marilor teorii privind elitele, teorii elaborate în secolele al XIX-lea şi al XX-lea. Sunt prezentaţi marii teoreticieni al elitelor: Gaetano Mosca, Vilfredo Pareto, Roberto Michels, Karl Marx, Charles Wright Mills, Raymond Aron etc. În marile construcţii teoretice privind elitele sunt integrate şi contribuţiile româneşti (îndeosebi cele ale lui Trăian Brăileanu şi Mihai Eminescu).

     Analiza teoretică generală a elitelor şi analiza elitelor economice din diferite contexte istorice şi economice permit autorului să stabilească principalele conceptele, metode şi tehnici de cercetare pe care le foloseşte în analiza elitelor locale. Spre deosebire de multe lucrări apărute în România cu privire la elite, lucrarea domnului Şerban Olah are meritul că nu se opreşte doar la o analiză teoretică şi metodologică, ci realizează şi o interesantă cercetare de teren a elitelor economice locale.

     Folosind mai multe surse de documentare, domnul Şerban Olah reuşeşte să ofere o analiză consistentă a elitelor economice locale şi să răspundă la câteva probleme importante: de unde au apărut noii întreprinzători; ce relaţie există între noii întreprinzători şi fosta nomenclatură locală dinainte de 1989; care sunt problemele importante cu care se confruntă elitele economice locale; relaţiile dintre elitele comerciale şi cele bancare; relaţiile dintre elitele eco­nomice şi cele politice. Autorul conchide că în constituirea elitelor economice bihorene au jucat un rol important următorii factori: statusul deţinut înainte de 1989; sistemul relaţional local; folosirea sistemului relaţiilor de rudenie; fenomene frecvente de eludare a legilor. Analiza de teren făcută elitelor economice din Bihor şi a legăturilor acesteia cu elitele politice locale şi naţionale constituie o contribuţie substanţială la dezvoltarea teoriei elitelor din România.

     Analiza elitelor economice este completată în partea a doua a lucrării de analiza elitelor politice. În mare măsură este urmată schema din prima parte: prezentarea marilor teorii privind elitele politice; funcţionarea elitelor politice în diverse ţări şi zone (S.U.A., Franţa, Italia, Germania, Europa de Est). În majoritatea situaţiilor, autorul stabileşte că funcţionarea şi reîmprospătarea elitelor sunt, în mare parte, controlate de stat. Un rol important revine în această privinţă şcolilor superioare pentru elite.

     Domnul Olah pune în evidenţă faptul că în toate ţările (ca şi în zona Bihorului, pe care a studiat-o) elitele economice şi politice sunt strâns legate ca interese. În multe ţări, pătrunderea în categoriile superioare ale elitelor politice este condiţionată de statusul economic ridicat; iar dacă vârfurile elitelor politice se manifestă permisiv faţă de noii veniţi cu un status economic mai scăzut, este pentru că sunt con­vinşi că, în mod sigur, aceştia îşi vor depăşi rapid condiţia economică.

Prof. univ. dr. Ioan Mihăilescu