Lucrarea doreşte să ofere o nouă grilă de lectură a spaţiului public în situaţia campaniilor electorale, încercând să spargă un număr de clişee care au funcţionat şi funcţionează în cultura politică. Autorul se pronunţă ferm împotriva abordărilor de tip „marketing electoral“, atunci când face referire la mecanismele electorale care explică şi modelează comportamentul de vot pentru că acestea nu fac vizibile mecanismele comunicării politice.

      Capitolul dedicat explicit sondajelor de opinie are rolul de a închide circular lucrarea prin referirile explicite făcute despre funcţiile sondajelor de opinie politică, toate referirile fiind însoţite de una sau mai multe exemplificări. Realizarea unui sondaj de opinie politică, mai ales la nivel naţional, reprezintă un demers foarte dificil, datorită multiplelor surse de erori care pot afecta pertinenţa demersului investigativ. Sursele de invaliditate sunt complexe şi se pot ivi în toate fazele cercetării. Din acest motiv, este simplu de văzut de ce rezultatele unui singur studiu nu pot fi folosite pentru a respinge sau confirma o teorie, sau o ipoteză. Pentru a elimina acest tip de erori, trebuie să se realizeze un control strict asupra procesului de măsurare, astfel încât subiecţii şi cercetătorii să nu influenţeze în mod intenţionat sau neintenţionat rezultatele.