Lucrarea are ca obiect prezentarea principalelor reflecţii şi momente cu privire la activitatea economică, respectiv a formării şi evoluţiei gândirii economice pe fondul dezvoltării economico-sociale, politico-instituţionale şi spirituale, în condiţionare reciprocă cu acestea, din cele mai vechi timpuri şi până în zilele noastre, aceasta neînsemnând nicidecum că intenţio­năm diminuarea gândirii vreunuia dintre reprezentanţi.

      Suntem conştienţi că abordarea noastră este o problemă com­ple­xă şi controversată şi nu avem pretenţia unei lucrări referen­ţiale. Am căutat numai să identificăm esenţa şi coerenţa logică a ceea ce a însemnat peisajul teoretic în gândirea economică pe parcursul diverselor epoci din istoria umanităţii.

      Într-o prezentare sintetică, cititorii vor primi informaţii perti­nente privind momentele de vârf ale procesului de maturizare a ştiinţelor economice (opere majore, personalităţi reprezentative) pe fondul problemelor economice specifice fiecărei etape istorice. Astfel, după o sumară prezentare a gândirii economice premoderne, sunt examinate şi redate idei, teorii, doctrine, paradigme, şcoli şi curente de gândire economică din epoca modernă şi contemporană, cu un accent aparte pus pe acelea care surprind fundamente esenţiale ale evoluţiei vieţii economice. Cum în mişcarea ştiinţei ideea se transmite prin mijlocirea teoriilor, am acordat un spaţiu mai mare acelor idei care, prin structura şi mersul lor, au dat caracterul de para­digmă unor teorii. În felul acesta, dinamica unor idei ne oferă spaţiul în mişcarea sa de expansiune-contracţie, atât în timp, de la o epocă la alta, cât şi în spaţiu, de la un tip de societate la altul. Astfel, o dată cu cristalizarea unei idei de către o generaţie sau epocă, sub forma unui curent de gândire promovat de o comunitate ştiinţifică, teoria capătă valoarea unei paradigme ştiinţifice.

Autorul