Prezenta lucrare şi-a propus să analizeze atent conceptul de „Trezorerie publică“, atribuţiile şi funcţiile acesteia, aşa cum s-au impus ele de-a lungul vremii, ca apoi, prin prisma acestor constatări, să poată fi desluşite şi definite mai uşor rolul şi rostul Trezoreriei Statului în România, denumită la început „Trezoreria finanţelor publice“.

      În cuprinsul lucrării am încercat să determinăm cauzele care au impus înfiinţarea acestei instituţii în cadrul finanţelor publice din România, precum şi sistemul de organizare, funcţionare şi cel contabil ales pentru această „bancă specială“ în contextul sistemului financiar românesc.

      O parte însemnată a cărţii a fost consacrată atribuţiilor şi funcţiilor Trezoreriei Statului în România, aşa cum s-au manifestat acestea de la înfiinţare, în anul 1993, efectuându-se, totodată, şi o succintă comparaţie cu rolul şi atribuţiile Trezoreriei publice din alte ţări dezvoltate. Concluzia care s-a desprins a fost aceea că, în momentul de faţă, funcţiile Trezoreriei Statului în România sunt mai restrânse decât cele ale Trezoreriei publice din unele ţări dezvoltate, constatare care poate însemna tot atâtea căi şi mijloace de amplificare şi diversificare a acestora în anii care vin.

      De asemenea, în conformitate cu rolul şi sarcinile care i s-au încredinţat acestei instituţii în legătură cu constituirea şi utilizarea fondurilor publice, am încercat să percepem şi să analizăm fluxurile financiare care se formează în sistemul financiar românesc cu această ocazie, identificarea cauzelor şi motivelor care conduc, de multe ori, la încetinirea acestora, precum şi a modului de consemnare contabilă a acestora în execuţia componentelor bugetului general consolidat.

      În acelaşi timp, cu ocazia prezentării fluxurilor financiare generate de constituirea şi utilizarea fondu­rilor publice, am încercat descifrarea într-un mod cât mai clar a sistemului informaţional-contabil care s-a creat şi funcţionează în cadrul sistemului unităţilor Trezoreriei Statului, prilej cu care am căutat să subliniem funcţionarea acesteia printr-un număr însemnat de scheme reprezentative.

      În explicarea modului în care Trezoreria trebuie să asigure permanent echilibrul dintre intrările de resurse, pe de o parte, şi ieşirile de resurse financiare cu ocazia executării componentelor bugetului general consolidat, pe de altă parte, am încercat să identificăm cauzele ruperii acestui echilibru în anumite situaţii, situaţii care generează de fiecare dată goluri financiare de casă, precum şi modul în care se încearcă soluţionarea acestui impas financiar. Concluzia care s-a desprins în această privinţă a fost aceea că Trezoreria Statului din România foloseşte încă un număr restrâns de instrumente şi tehnici ca varietate, prin intermediul cărora finanţează şi refinanţează golurile temporare de casă, pe de o parte, şi deficitele bugetare, care se întind pe întreaga perioadă a exerciţiului financiar, pe de altă parte.

      În partea a doua a lucrării ne-am străduit să desprindem şi să analizăm cât mai analitic importanţa şi rolul sistemului contabil implementat în cadrul Trezoreriei Statului şi să observăm dacă acesta poate să asigure corect, coerent şi fidel fluxurile financiare care se derulează prin Trezoreria Statului în procesul de formare – administrare – gestionare şi utilizare a resurselor financiare publice.

Autorii