Scopul acestei cărţi nu a fost doar prezentarea şi analiza celor mai importante ipostaze sub care se prezintă riscul în economie, ci şi să ofere sugestii şi procedee prin care efectele lui nedorite se pot evita, micşora sau controla, încât performanţele umane să se îmbunătăţească. Din acest motiv am considerat necesar să abordez la început problema raţionalului şi a iraţionalului, a certitudinii şi a incertitudinii în economia contemporană, şi abia după aceea să localizez factorii de risc care influenţează rezultatele activităţii societăţilor comerciale. Continuând cu studiul naturii riscului şi al rolului lui am ajuns la concluzia că el nu poate fi separat de noţiunile de responsabilitate, informaţie, timp, decizie, previziune etc. Astfel am mai constatat că riscul în economie cristalizează multe probleme structurale, comportamentale şi culturale, aflate în centrul teoriei economice contem­porane. De aceea nu am redus cercetarea doar la descoperirea şi descrierea aspectelor lui, ci am considerat că printr-o tratare mai largă a problemei riscului se contribuie la îmbunătăţirea înţelegerii esenţei teoriei economice şi a dificultăţilor empirice cu care se confruntă indivizii în plan acţional.

 

      Am fost stimulat pentru această perspectivă de abordare a riscului de dorinţa de a pune bazele unei discipline universitare capabile să ofere o nouă explicaţie unor fenomene şi procese în economie şi să elibereze individul, încadrat într-o organizaţie, de nedoritele ezitări şi de insuportabilele poveri ale primejdiilor neînţelese. Faptul că am activat o perioadă mai lungă pe piaţa de capital mi-a relevat necesitatea unei astfel de discipline cu caracter oarecum integrator şi, în acelaşi timp,
mi-a creat o sensibilitate şi o anumită predispoziţie suplimentară faţă de ea. Am devenit chiar interesat să se corecteze şi să îmbunătăţească, de exemplu, procesul de elaborare a deciziei pentru a conferi soluţiei alese un potenţial de optimizare mai ridicat, iar acţiunea care urmează ei să fie impregnată de mai multă raţionalitate şi să se înscrie într-un cadru etic onorant pentru ca succesul să fie o caracteristică a zilei de mâine, nu a viitorilor ani. El se poate obţine numai dacă se cunoaşte ce trebuie făcut acum, având în vedere efectele acţiunilor de mâine.

 

Autorul