Părţile cele mai importante ale lucrării, începând cu locul şi rolul agriculturii în ansamblul economiei naţionale, producţia agricolă şi factorii de producţie, pieţele agricole şi filierele agroalimentare, sunt prezentate în forma lor specifică de manifestare şi corelate cu ansamblul de fenomene prezente în lumea rurală. O asemenea abordare a fost impusă de faptul că în domeniul agricol este imposibil de a separa fenomenele economice de cele sociale şi de a despărţi activitatea profesională de cea familială. Homo economicus din teoria abstractă nu este aici decât un model fictiv ce nu poate servi raţionamentului economic şi acţiunilor practice din agricultură, pentru că agricultura nu este numai o ramură economică producătoare de produse agricole marfă şi generatoare de profit, ci este, poate înainte de toate, un mod de viaţă. De asemenea, spaţiul rural nu este numai un spaţiu de producţie, ci, mai întâi, este un mediu de viaţă, un spaţiu social şi cultural cu implicaţii complexe asupra vieţii de ansamblu a unei naţiuni.

      Pentru a acoperi un spaţiu cât mai mare din problematica agriculturii şi domeniului rural, în lucrare s-a acordat o atenţie specială organizării economico-sociale a agriculturii româneşti în perioada de tranziţie către economia de piaţă de asemenea, pământului, ca principal element al capitalului agricol (cu prezentarea experienţei mondiale şi naţionale în problematica stabilirii valorii lui), şi mai ales dezvoltării structurale a agriculturii.

      În ultima parte a lucrării sunt abordate sistemele agroalimentare, strategiile şi politicile agricole.