Gândurile prinse sub coperţile acestei cărţi sunt o dezvoltare, pe verticală şi orizontală, a ceea ce a oferit conţinut şi formă lucrării Paradigme de gândire. Introducere în epistemologia economică, publicată de Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, în 1994. Reeditarea vrea să însemne: o aducere la zi şi primenire a unor idei; păstrarea, cu mici retuşuri, a părţii referitoare la ştiinţa economică în discursul metodologic; renunţarea la multe capitole şi introducerea unor teme noi. În parte, rodul acestor eforturi de modernizare a fost risipit, sub formă de articole, în reviste de profil din ţară. Pentru aceste raţiuni, pentru că faţa nouă a acestei cărţi se sprijină pe o structură mai veche, trimiterile bibliografice îmbracă o formă dublă; unele, cele din textele păstrate, referitoare la cărţi care, în parte şi între timp, au fost traduse în limba română sau reeditate, au rămas neschimbate; altele, din textele nou introduse, trimit la bibliografia „la zi”. Am procedat astfel, gândind că importă mai mult fidelitatea unei surse, decât „modernismul” tehnologiei de a o pune în evidenţă.

      Cu rol adăugitor, spunem acum, în 2011, că epistemologia ştiinţei economice este mai necesară ca oricând. Examenul dur pe care ştiinţa noastră îl dă cu proba faptelor, prin etajul normativ, al politicii economice, examen din care nu iese măgulită, la care se adaugă „invazia hermeneutică” a cunoscutelor şi păgubitoarelor „poliloghisme”, în forma unor false modernisme, plus tentaţia facilă şi de neînlăturat a invazivului cotidian sunt doar câteva motive care să justifice o disertaţie eseistică, consumabilă în registrul epistemologiei economice.

Autorul